2
Lovak Matheŋ halôk ba halêm
* Wkp 23:15-21; Lo 16:9-11Waklavôŋ Pentikos hayô, êŋ ma avômalô êvhaviŋ ethak doŋtom ba êmô unyak te. Ma ketheŋ oyaŋ ma nômlate diŋdiŋ halêm anêŋ leŋ ba anêŋ pôk ma hatôm lovak bêŋ te ba hayô hamô unyak atu ba thêlô êmô siŋ. * Mat 3:11Ma êyê nômlate hatôm atum dahalaŋ hatakalek ba hayô hamô thêlô tomtom. * Mak 16:17; Ap 4:31; 10:44-46; 19:6Ma Lovak Matheŋ hayô hava thêlô sapêŋ kapôlôŋiŋ siŋ ba enaŋ abô masôm lomaloma hatôm Lovak Matheŋ hêv hadêŋ thêlô.
Avômalô Islael takatu ba êmô Wapômbêŋ vibiŋ bôk etak pik lôbôlôbô takatu ba êmô ma êlêm Jelusalem ek Pentikos. Ma elaŋô diŋdiŋ ba êlêm ethak doŋtom. Ma eboloba kambom hathak elaŋô ŋê êŋ enaŋ abô hathak thêlô tomtom da iniŋ abô. Ma esoŋ kambom ba enaŋ hik thêlôda liŋ, “Thêlô ma ŋê Galili iyom. Malê te aêŋ am? Aisê ba alalô alaŋô thêlô enaŋ abô hathak alalôaniŋ abô tomtom? Alalô ma anêŋ Patia lo Midia ma Ilam lo Mesopotemia ma Judia lo Kapadosia ma Pontus lo Esia 10 ma Plijia lo Pampilia ma Ijip lôk Libia bute atu habobo Sailini ma ŋê doho anêŋ Lom. 11 (Ma vi ma avômalô Islael, ma vi ma avômalô loŋ buyaŋ takatu ba ibitak êyô Islael iniŋ êvhaviŋ kapô.) Ma doho anêŋ Klit lo Alebia. Ma doŋtom alalô alaŋô thêlô enaŋ abô hathak nômbêŋ atu ba Wapômbêŋ hadum hathak alalôaniŋ abô tomtom.” 12 Ma avômalô sapêŋ esoŋ kambom ba itutuniŋ leŋiŋkadôk ma enaŋ hik thêlôda liŋ nena, “Nôm êŋ anêŋ ôdôŋ ma aisê?”
13 Ma doŋtom vi ibi thêlô liliŋ ba enaŋ, “Inum waiŋ bêŋ anôŋ ba elo molo.”
Pita hanaŋ abô
14 Êŋ ma Pita haviyô hamiŋ aposel laumiŋ ba lahavute malêvôŋ ma halam lôklokwaŋ nena,
“Môlô avômalô Islael lôk avômalô takêntêk ba lêk ômô Jelusalem, nodaŋô yenaŋ abô katô. Tem yanaŋ nôm êŋ anêŋ ôdôŋ bêŋ. 15 Lêk ma lôkbôk denaŋ hatôm 9 kilok. Ba intu miŋ nosoŋ nena ŋê êntêk inum waiŋ ba elo molo ami. 16 Mi, nôm êŋ ma hatôm plopet Joel bôk hanaŋ,
17 “ ‘Wapômbêŋ hanaŋ nena habobo pik lo leŋ anêŋ daŋ
ma tem yaŋgasô yenaŋ Lovak Matheŋ êyômô avômalô sapêŋ.
Ma nalumi anyô lo avi tem yanêm yenaŋ abô êndêŋ i ba nenaŋ abô êtôm plopet.
Ma môlônim apenena tem netulak ba nêgê wêŋ.
Ma môlônim anyô boŋnena tem nêgê niaviŋ.
18 Ma tem yaŋgasô yenaŋ Lovak Matheŋ êyômô
yenaŋ anyô lo avi ku êndêŋ waklavôŋ êŋ
ma tem yanêm yenaŋ abô êndêŋ i ba nenaŋ abô êtôm plopet.
19 Ma tem yandum nômbithi ênjêk leŋ,
ma yandum lavôŋiŋ ênjêk pik.
Thalaleŋ lôk atum ma atum yova bêŋ tem imbitak.
20 Ma wak tem ende i liliŋ ba imbitak momaŋiniŋ,
ma ayôŋ tem ende i liliŋ ba imbitak êtôm thalaleŋ.
Vêm ma Anyô Bêŋ anêŋ waklavôŋ lôkmaŋgiŋ bêŋ atu tem êlêm.
21 Ma avômalô takatu ba elam Anyô Bêŋ anêŋ athêŋ,
tem nêm i bulubiŋ.’ Jol 2:28-32
22 “Avômalô Islael, nodaŋô abô êntêk. Wapômbêŋ bôk hadum ku lôklokwaŋ anôŋ lôk nômbithi ma lavôŋiŋ hathak Yisu anêŋ Nasalet anêŋ baŋ hamô môlô malêvôŋ ba hik thô nena yanida hêv ôpêŋ ba halêm. Ba bôk oyala nôm takêŋ yôv. 23 Ma Wapômbêŋ hatak yani halôk môlô bahemim hatôm bôsêbôk ba lahabi lôk anêŋ auk ek nôm takêŋ imbitak aêŋ. Ma môlô udum ba ŋê kambom ik yani loŋ hathak alovalaŋaŋsiŋ ba hama. 24 Ma doŋtom Wapômbêŋ hik yani liŋ ba haviyô hathak loŋbô ba hawa yani vê hêk ŋama anêŋ vovaŋ bêŋ ek malê nena ŋama miŋ hatôm embaloŋ yani loŋ ami. 25 Devit bôk hanaŋ hathak yani nena,
“ ‘Yahayê Anyô Bêŋ hamô haviŋ ya wak nômbêŋ intu sapêŋ.
Yani hamô habobo ya
ba intu miŋ hatôm nômlate esale ya thô ami.
26 Aêŋ ba yaleŋmavi anôŋ
ba yahabôya.
Ma yaleŋviŋkupik hêv ma.
27 Ek malê nena tem miŋ ôndô ya êmô ŋê ŋama iniŋ loŋ ami,
ma tem miŋ otak anêm Anyô Matheŋ ek epalê ênjêk siô ami.
28 Bôk huik loŋôndê lôkmala thô hadêŋ ya yôv,
ma tem yamô imbiŋ o ba undum yaleŋmavi anêŋ dôêŋ.’ Kapya Yeŋ 16:8-11
29  * 1Kiŋ 2:10 “Aiyaŋ thêlô, yahanaŋ avanôŋ biŋ nena bumalô Devit bôk hama ba elav yôv. Ma anêŋ siô êntêk hêk denaŋ aleba lêk. 30  * 2Sml 7:12; Sng 89:3-4; 132:11Ma doŋtom Devit ma plopet te ba hayala nena Wapômbêŋ bôk havak abô nena embeŋ yam ma tem etak lim lukmuk te ek imbitak kiŋ êtôm yanida. 31  * Sng 16:10Devit bôk hayala nôm atu ba tem imbitak embeŋ yam ba hanaŋ hathak Mesia atu ba Wapômbêŋ tem nêm lôkmala êndêŋ yani ba imbiyô esak loŋbô. Ba intu hanaŋ nena tem miŋ nêndô yani êmô ŋê ŋama iniŋ loŋ ba kupik epalê ami. 32 Ôpêŋ ma Yisu atu ba Wapômbêŋ bôk hik yani liŋ. Ma yêlô sapêŋ ayê nôm êŋ haviŋ ba êntêk anaŋ bêŋ hadêŋ môlô. 33  * Ap 5:32; 7:55-56Ma Wapômbêŋ hawa Yisu ba hatak yani hamô baŋ vianôŋ yôv. Ma hêv Lovak Matheŋ atu ba bôk havak abô ek nêm êndêŋ yani ma êntêk lêk haŋgasô hayô hamô yêlô ba intu lêk ôyê lo olaŋô. 34 Devit da miŋ hi malak leŋ hatôm Yisu ami, ma doŋtom hanaŋ,
“ ‘Anyô Bêŋ Wapômbêŋ hanaŋ hadêŋ yenaŋ Anyô Bêŋ Mesia nena,
“Ômô yabaheŋ vianôŋ
35 endeba yatak ŋê takatu ba ik vovak hadêŋ o
nêmô vemkapô vibiŋ am.” ’ Kapya Yeŋ 110:1
36  * Ap 5:30-31 “Aêŋ ba môlô avômalô Islael sapêŋ, noyala abô êntêk katô. Yisu atu ba môlô uik hathak a, Wapômbêŋ hadum ba habitak Anyô Bêŋ lôk Mesia.”
Avômalô bêŋ anôŋ ele i liliŋ ba ithik ŋaŋ
37 Thêlô elaŋô Pita anêŋ abô takêŋ ma habi thêlô kapôlôŋiŋ vose. Ma enaŋ hadêŋ yani lôk aposel vi nena, “Aiyaŋ thêlô, yêlô nandum malê?”
38 Ma Pita hanaŋ, “Môlô tomtom node kapôlômim liliŋ ba nusik ŋaŋ esak Yisu Kilisi anêŋ athêŋ ek Wapômbêŋ nêm môlônim kambom vê ma nêm Lovak Matheŋ êndêŋ môlô êtôm anêŋ wapôm. 39  * Ais 57:19Havak abô êŋ ek avômalô takatu ba alalôaniŋ Wapômbêŋ tem endam i, môlô lôk unim avômena ma avômalô takatu ba êmô daimbô.”
40 Ma Pita hanaŋ abô bêŋ anôŋ haviŋ hadêŋ thêlô ba hanaŋ nena, “Noyabiŋ am. Nônêm amda sa ba nôsôv ênjêk avômalô kambom takêŋ ek miŋ nôpôm vovaŋ atu ba tem êpôm i ami.” 41  * Ap 2:47; 4:4Aêŋ ba ŋê takatu ba ewa Pita anêŋ abô intu ithik ŋaŋ. Ma wak êŋ ma avômalô hatôm 3,000 êlêm haviŋ avômalô takatu ba bôk êvhaviŋ yôv.
Ŋê êvhaviŋ ethak doŋtom haviŋ i
42  * Ap 20:7Ma thêlô lôklokwaŋ ek nedaŋô aposel iniŋ abô lôk ethak doŋtom haviŋ i ma eyaŋ polom lo inum waiŋ matheŋ atu ba Yisu bôk hêv lôk eteŋ mek haviŋ i. 43 Ma aposel idum lavôŋiŋ lôk nômbithi bêŋ anôŋ ba avômalô sapêŋ êyê ba esoŋ kambom. 44  * Ap 4:32-35Ma avômalô êvhaviŋ sapêŋ ethak doŋtom haviŋ i ma miŋ leŋvi iniŋ nômkama ami. Iniŋ nômkama lôkthô ma êdô hamô ek hêv thêlô sapêŋ sa. 45 Thêlô ethak êv iniŋ pik lôk nômkama ek nênêm vuli ma ewa vuli takêŋ ba êv avômalô takatu ba nômkama vi mi sa. 46 Ma wak nômbêŋ intu ma thêlô ethak doŋtom êmô unyak matheŋ anêŋ piklêvôŋ. Ma ethak eyaŋ nôm haviŋ i lôk leŋiŋmavi ma kapôlôŋiŋ labalina. 47  * Ap 6:7; 11:21Lôk êbô Wapômbêŋ anêŋ athêŋ. Êŋ ma avômalô sapêŋ leŋiŋmavi anôŋ hathak i. Ma wak nômbêŋ intu sapêŋ ma Anyô Bêŋ hêv avômalô doho bulubiŋ ba hêv i ibitak êyô ŋê êvhaviŋ kapô haviŋ.

*2:1: Wkp 23:15-21; Lo 16:9-11

*2:3: Mat 3:11

*2:4: Mak 16:17; Ap 4:31; 10:44-46; 19:6

*2:29: 1Kiŋ 2:10

*2:30: 2Sml 7:12; Sng 89:3-4; 132:11

*2:31: Sng 16:10

*2:33: Ap 5:32; 7:55-56

*2:36: Ap 5:30-31

*2:39: Ais 57:19

*2:41: Ap 2:47; 4:4

*2:42: Ap 20:7

*2:44: Ap 4:32-35

*2:47: Ap 6:7; 11:21