Daniel
Ŋac-keto-bukuwaga Daniel keto buku tau gêdêŋ jala 200 ma 100 gêmuŋ Kilisi gêmêŋ nomŋa ŋasawa. Gêdêŋ tonaŋ lau samuc nêŋ kiŋ teŋ kêkôniŋ to gejoŋ lau Juda e sêôc ŋandaŋ kapôêŋ. Ŋac-keto-bukuwaga kejoŋ miŋ to ŋakatu, taŋ lau sêlic gêdêŋ taŋ katuŋ kaiŋ teŋ kêsa naŋ, sa ma gebe êpuc nê lau tôŋ e sêkêŋ mateŋ têm, taŋ Anôtô êku nêŋ ŋacjo tulu to êkêŋ nê lau sênam gôliŋ tauŋ êtiam naŋ.
Buku tau ŋasêbu luagêc gebe
1. Môkêlatu 1-7 Judawaganêŋ miŋ, taŋ kêsa gêdêŋ taŋ lau Persia sêjam gôliŋ nêŋ gamêŋ naŋ, gêc môkêlatu tonec. Judawaganêŋ kasêga Daniel. Eŋ to nê lau sêkêŋ gêwiŋ to taŋeŋ wamu Anôtô, tec sêku nêŋ ŋacjo tulu.
2. Môkêlatu 8-12 Daniel katu kaiŋ teŋ kêsa, tec gêlic ŋakatu aclê. Ŋakatu tau ŋam gebe êtôc lau Babilon to lau ŋagêdô nêŋ gamêŋ kiŋŋa kêpi ma gêdêŋ ŋanoc gêjaŋa kêtiam e mêŋgêdêŋ têm ŋac-keto-bukuwaga keto buku tauŋa. Ŋakatu tau geoc lasê gebe lau samuc nêŋ kiŋ, taŋ kêkôniŋ Anôtônê lau naŋ, oc ênaŋa. Anôtônê /au oc sêku eŋ tulu.
1
Ŋacsêŋomi Judaŋa sêmoa kiŋ Nebukadnesar nê gamêŋ
1 Gêdêŋ lau Juda nêŋ kiŋ Jehoiakim nê jala gôliŋŋa kêtu têlêacŋa naŋ, kiŋ Babilonŋa Nebukadnesar jakêgi Jerusalem auc. 2 Ma Apômtau kêkêŋ lau Juda nêŋ kiŋ Jehoiakim kêsêp eŋ lêma ma Apômtaunê lôm ŋawaba ŋagêdô gêwiŋ. Ma eŋ kêkôc gêŋ tau jakêsô ênê anôtônê lôm aŋga gamêŋ Sinar ma ketoc waba tau kêkô ênê anôtônê andu kanom ŋa.
3 Go kiŋ tau kêjatu nê gejobwagasêga Aspenas gebe êjaliŋ lau ŋagêdô aŋga lau Israel nêŋ kiŋ to nêŋ lau towae nêŋ gôlôac sa. 4 Eŋ êjaliŋ lau wakuc sa. Êsêac ôliŋ ŋago masi to laŋôŋ êjam ma lau tokauc mêtê samobŋa ma lau, taŋ sêjala biŋ naŋ, ma têtap kauc sa ŋagaôgeŋ, ma têtôm sênam sakiŋ sêmoa kiŋnê andu. Ma Aspenas êndôŋ êsêac e teto to sêsam aweŋ Kaldea tau êtu tôŋ. 5 Kiŋ tau kêjatu gebe sêkêŋ gêŋ taniŋŋa to wain aŋga eŋ tau nê tebo êndêŋ êsêac sêniŋ to sênôm êtôm bêcgeŋ. Ma kêsôm gêwiŋ gebe têndôŋ êsêac êtôm jala têlêac, go mêŋsêkôc nêŋ kôm sênam sakiŋ kiŋŋa sa. 6 Lau tonaŋ nêŋ ŋaê tonec Daniel agêc Hanania gebe Sadrak ma Misael gebe tonaŋ aŋga lau Juda nêŋ. 7 Ma gejobwagasêga gê êsêacnêŋ ŋaê wakuc. Eŋ kêsam Daniel gebe Beltesasar ma Hanania gebe Sadrak ma Miseal gebe Mesak ma Asaria gebe Abednego.
8 Mago Daniel taê gêjam kêtu tôŋ gebe kiŋnê gêŋ taniŋŋa to nê wain enseŋ ênê dabuŋ su atom, tec keteŋ gejobwagasêga gebe êkêŋ gêŋ tonaŋ êndêŋ eŋ e enseŋ ênê dabuŋ su atom. 9 Ma Anôtô taê gêjam Daniel ma kêkêŋ gejobwagasêga gêlic eŋ ŋajam ma taê walô eŋ. 10 Gejobwagasêga Aspenas tau kêsôm gêdêŋ Daniel gebe “Aê katêc tauc gebe ŋoc apômtau kiŋ tê kêjaliŋ nêm gêŋ ôniŋ to ônômŋa sa nê, oc êlic gebe aôm ôtôp ôtôm ŋapalê, taŋ nêŋ jala kêtôm aôm nêm naŋ atom ma oc ênac aê êndu.”
11 Go Daniel kêsôm gêdêŋ sakiŋwaga, taŋ gejobwagasêga kêkêŋ eŋ gebe ênam sakiŋ Daniel agêc Hanania ma Misael agêc Asaria naŋ gebe 12 “Ônsaê nêm sakiŋwaga aêac êtôm bêc lemeŋlu acgom ma ôkêŋ gêŋgaga to bugeŋ aêac aniŋ to anôm. 13 Go ônam dôŋ aêac êpi ŋapalê, taŋ seŋ kiŋnê moasiŋ naŋ, ôlic su, go aêacma lau ondoc têtôp ŋajam êlêlêc su, go ôŋgôm êndêŋ nêm sakiŋwaga aêac êtôm aôm taêm gêjam.”
14 Tec eŋ kêkêŋ taŋa eŋ ma kêsaê êsêac kêtôm bêc lemeŋlu. 15 Bêc lemeŋlu tonaŋ gêbacnê ma eŋ gêlic gebe Daniel to nê lau ôliŋ ŋajam ma têtôp sêlêlêc ŋapalê samob, taŋ seŋ kiŋnê moasiŋ naŋ su. 16 Amboac tonaŋ sakiŋwaga tau kêkôc nêŋ moasiŋ to nêŋ wain, taŋ gêjac êsêac ŋawae naŋ, su ma kêkêŋ gêŋgagageŋ gêdêŋ êsêac seŋ.
17 Ma Anôtô kêkêŋ kauc to jala gêdêŋ ŋacseŋom aclê tonaŋ e sêjala biŋ to mêtê samob. Ma Daniel kêjala mêtê êwa mê to gêŋ ŋakatu ŋam saŋa gêwiŋ.
18 Gêdêŋ têm taŋ kiŋ Nebukadnesar kêkêŋ naŋ gêbacnê, gejobwagasêga Aspenas gêwê êsêac dêdêŋ eŋ sêja. 19 Ma kiŋ gêjam biŋgalôm gêwiŋ êsêac e gêlic gebe êsêac samob nêŋ teŋ kêtôm Daniel agêc Hanania ma Misael agêc Asaria atom, amboac tonaŋ sêkêŋ êsêac sêmoa sêwiŋ kiŋ ŋapaŋ. 20 Têm samob, taŋ kiŋ kêtu kênac êsêac kêtu biŋ kauc to jalaŋa teŋ naŋ, eŋ gêlic gebe êsêac sêjala biŋ kêlêlêc lau beŋ to mectomaŋ samob, taŋ sêmoa ênê gamêŋ kiŋŋa naŋ su ŋêŋgeŋ. 21 Ma Daniel gêmoa ŋapaŋ e Kirus kêtu kiŋ Babilonŋa.